1EUR=4.7509 RON | Bucureşti 17 º
INDICI BURSIERI
BET
8031,50
-0.002
BETPlus
1198,30
-0.002
BET-FI
35697,86
-0.0053
BET-NG
683,64
0.0065
BET-XT
734,03
-0.0017
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.328
2,1807%
BRD
12.82
0,0000%
BRK
0.0734
0,0000%
BVB
22
-0,9009%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
155.1
-0,9262%
FP
0.895
-0,9956%
OLT
0.07
-7,4074%
PRSN
0.0615
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.226
-1,2882%
SIF3
0.2505
-0,1992%
SIF4
0.628
0,0000%
SIF5
2.1
-0,2375%
SNP
0.366
-0,4082%
TEL
20.6
-0,7229%
TGN
334.5
0,4505%
TLV
2.115
-0,7042%

Raport PwC pentru Volksbank: banca a acordat cu intenţie credite în pierdere în perioada 2007-2008, pentru cotă de piaţă

Volksbank România a previzionat că va obţine marje negative de câştig pentru creditele în franci elveţieni acordate în perioada 2007-2008, asumându-şi pierdere pentru a câştiga cotă de piaţă, potrivit unui raport comandată de bancă firmei de audit PricewaterhouseCoopers, consultat de ECONOMICA.NET. PwC ajunge la concluzia că existenţa comisionului de risc, contestat de clienţi în instanţă, era nu numai justificată, dar că acesta a fost perceput la o valoarea prea mică faţă de cea necesară asigurării profitabilităţii băncii.

Comenteaza
  • GALERIE
  • FOTO

Volksbank România s-a pregătit pentru procesul pe care îl care cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pe clauze abuzive, care ar putea avea efect asupra întregului portofoliu de clienţi persoane fizice cu credite, achiziţionat înainte de 2010. Banca a comandat în luna august firmei PwC un raport care să arate dacă dobânzile şi comisioanele percepute clienţilor, printre care şi comisionul de risc, aveau justificare economică şi legală. Raportul, intitulat „Analiza condiţiilor de creditare în EUR şi franci elveţieni (CHF) practicate de Volksbank România în perioada 2007-2008”, datat septembrie 2014, se aplică mai mult asupra primei chestiuni şi tratează mai puţin legalitatea formală a costurilor creditului.

Raportul pare a fi fost solicitat înainte de declanşarea discuţiilor dintre Banca Transilvania şi Volksbank pentru preluarea integrală a celei din urmă, dacă admitem declaraţiile oficialilor BT portivit cărora negocierile au durat trei luni. Banca Transilvania va moşteni, cel mai probabil, şi răspunderea legală în procesele cu clienţii nemuţumiţi şi efectele procesului cu ANPC.

Cei de la PWC susţin că au analizat condiţiile de creditare ale Volksbank România în perioada 2007 – 2008, în comparaţie cu piaţa, mecanismul de stabilire a dobânzilor şi comisioanelor şi transparenţa cu care condiţiile de creditare au fost comunicate clienţilor în cazul împrumuturilor ipotecare şi a celor de consum cu ipotecă, principalele tipuri de credite aflate în litigii cu clienţii.

Raportul ajunge la concluzia că Volksbank a procedat corect faţă de clienţi când a stabilit nivelul dobânzilor şi comisioanelor, banca având printre cele mai competitive oferte din piaţă.

Mai mult, se arată în raport, Volksbank a practicat cu premeditare marje negative la creditele în franci elveţieni, în condiţiile unei analize optimiste a riscului. În realitate, banca a suferit pierderi mai mari decât cele preconizate pentru creditele menţionate.

Redăm mai jos un extras din raport (sublinierile ne aparţin):

„În perioada 2007 - 2008 Volksbank a înregistrat o marjă de profit negativă pentru toate tipurile de credite analizate, mai mult decât atât pentru creditele acordate în CHF inclusiv marja estimată a avut valori negative.

Astfel, pentru creditele acordate în EUR, Volksbank a previzionat o marjă de profit de sub 1%, mai exact 0,82% pentru 2007, respectiv 0,73% pentru 2008, în timp ce pentru CHF valoarea estimată a fost de -0,02% în 2007, respectiv -0,56% în 2008.

În ceea ce priveşte marjele de profit realizate de Volksbank, acestea au fost semnificativ sub cele previzionate, respectiv 1,93% în 2007, -1,84% în 2008 pentru creditele acordate în EUR, şi de -2,06% în 2007, -1,79% în 2008 pentru cele acordate CHF”.

Spre comparaţie, bancherii au declarat despre programul Prima casă că nu le aduce mari profituri, spre deosebire de creditele ipotecare clasice, însă că există beneficii în ancorarea pieţei imobiliare, prin stimularea tranzacţiilor, şi prin posibilitatea de a vinde şi alte produse clienţilor achiziţionaţi.

După 2008 şi până de curând, Volksbank şi-a restâns constant activitatea comercială, inclusiv în ceea ce înseamnă vânzarea produselor bancare, astfel că acumularea de cotă de piaţă – Volksbank ajunsese pe locul trei în sistem prin politica agresivă - nu a avut un rezultat direct şi creşterea profitabilităţii aferente clienţilor ofertaţi cu credite.

Clauza care spune că banca poate creşte dobânda

În contractele încheiate între clienţi şi Volksbank exista o prevedere care spunea că banca poate creşte nivelul dobânzii curente, "în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piaţa monetară", fără a stabili care sunt acestea. Astfel, banca avea rezervat un mecanism prin care putea remedia oricând situaţia marjelor negative de dobândă.

Clauza, care a fost declarată abuzivă de mai multe instanţe în cazuri individuale sau de grup, era prezentă şi în contractele care aveau menţiunea că dobânda este fixă în dreptul dobânzii curente. În cele mai multe contracte, Volksbank a practicat o dobândă curentă de 5% la euro şi 4% la franci elveţieni, însă valoarea dobânzii efective era ridicată de valoarea comisionului de risc - care reprezenta o treime din rata lunară - şi ajungea astfel la valori mult mai ridicate, ceea ce i-a făcut pe clienţi să acuze banca că a practicat o dobândă mascată. 

Creditele au fost (prea) ieftine, spune raportul

Analiza PwC arată că Volksbank a avut oferte de creditare la un preţ mai mic decât cel practicat în piaţă, mai ales în 2007 şi mai ales pentru creditele în franci, cele care au adus cele mai multe pierderi băncii, după prăbuşirea leului în raport cu moneda Elveţiei.

„Astfel, Volksbank practica o rată de dobândă totală pentru creditele acordate în EUR de 7,2% în 2007 faţă de media pieţei de 8,03%, respectiv 8,30% faţă de 8,31% în 2008.

Pentru creditele acordate în CHF, Volksbank a practicat o rată de dobândă totală de 6,06%, faţă de media pieţei de 6,6% în 2007, iar în 2008, 6,64% faţă de 6,84%”, se arată în raport.

Marja nu poate fi calculată fără partea de costuri. Raportul arată o cifră medie ponderată a dobânzilor pentru fiecare valută în parte, în funcţie de costul finanţării şi evoluţia dobânzilor curente la credite.

„Volksbank România şi-a finanţat activitatea de creditare din aceleaşi surse ca sistemul bancar, iar costul de finanţare al băncii, determinat ca medie ponderată a elementelor menţionate, a înregistrat o creştere de la 3,21% în 2007 la 3,58% în 2008 pentru CHF, respectiv de la 4,53% la 5,29% pentru EUR.

În consecinţă, majorarea costului finanţării a atras după sine creşterea ratelor de dobândă practicate de Volksbank pentru creditele ipotecare şi de consum cu garanţii imobiliare, de la 6,06% în 2007 la 6,64% în 2008 pentru cele acordate în CHF, respectiv de la 7,52% la 8,30% pentru cele acordate în EUR”, se arată în raport.

Potrivit rapoartelor anuale, cea mai importantă sursă de finanţare pentru Volksbank este constituită de împrumuturile de la acţionari.

La finele anului 2008, Volskbank avea datorii monetare totale de 20,1 miliarde de lei, dintre care doar 2,2 miliarde de lei erau depozite de la clienţi şi 17,1 miliarde erau creditele de la instituţii financiare (10,7 miliarde de lei în euro şi 5,6 miliarde de lei în franci), se arată în raportul pe 2008, aproape întreaga sumă fiind atrasă de la Volksbank International AG şi Österreichische Volksbanken Aktiengesellschaft.

La 31 decembrie 2008 ratele de dobanda aferente imprumuturilor pe termen mediu si lung prezentate mai sus sunt indexate la indicele de referinta EURIBOR, CHF LIBOR si ROBOR la care se adauga marje cuprinse intre 0,35% si 2,71%.

În raportul pe 2007 există explicaţii detaliate pentru fiecare linie în parte în privinţa costurilor (vezi imaginea ataşată). Astfel, cele mai mari linii de finanţare aveau dobânzi totale ce variau între 0,185% pe an, 3,4% pe an şi 4,6% pe an pentru împrumuturile în euro şi 3,1% pentru cele în franci elveţieni.

Diferenţa între costurile de finanţare şi cele practicate la împrumuturi, care au dus la marje negative sau apropiate de zero, explică PwC, vin din marja de 1% în total active pentru costurile operaţionale – salarii, chirii etc – şi cele cu riscul, mult mai mari decât cele previzionate, la care se adaugă marja de profit, care nu a fost realizat din creditele avut în calcul.

Într-un articol pe care îl vom publica mâine, ECONOMICA.NET va arăta cum justifică PwC existenţa comisionului de risc în contracte şi de ce ajunge la concluzia că acesta a fost prea mic.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
15 dec 14:19
Răspunde | Votează email 1 email
Hmmm,..
Evident rrromanisme,..cu firma nemteasca. Ma intreb, daca hotiile sunt atat de generalizate, mai merita ca sa-ti platesti taxele si impozitele si ratele, sau sa le dai totul dreaqului caci oricum se fura. Iar o tara ca romania nu merita sa existe.
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Cele mai noi ştiri din Români vs. bănci »
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X