1EUR = 4.8358 RON | Bucureşti 33 º

News

Silviu Petricescu: drumul de la omul care răspundea la *222 în fostul Connex la manager de top şi membru în board-ul Oxford

Silviu Petricescu, plecat din țară de zece ani, are în spate o carieră în telecom de 20 de ani în diverse roluri. A absolvit programul de EMBA de la Universitatea Oxford, iar acum este advisor în programul Oxford University Innovation. A lucrat peste 15 ani în cadrul grupului Vodafone, întâi în România, unde a contribuit, printre altele, la lansarea 3G, și mai apoi în Marea Britanie. În prezent, face mentorat cu startup-uri tech din Marea Britanie afiliate la Oxford, pe care le ajută cu expertiza sa în dezvoltarea afacerilor, IoT şi digitalizare. A povestit pentru ECONOMICA.NET despre cum a evoluat de la "omul care răspundea la *222" la rolul de manager care a dezvoltat produse împreună cu companii de top precum Amazon, Ford, Lenovo sau Sony, despre ce înseamnă să lucrezi în strănătate într-o companie de talie mondială, admiterea și studiul la una dintre cele mai bune universități din lume. El spune că ar putea să se întoarcă în România, însă momentan situaţia nu impune o astfel de decizie.

09 iul, 2020 | | ECONOMICA.net

Povesteşte un pic despre tine, ai plecat din România în urmă cu zece ani. De ce ai ales să pleci şi care era situaţia ta la acel moment?

Aș vrea să încep putin dinainte de asta, adica de cand mi-am inceput cariera. Cariera mea a inceput in 1999, dupa ce am terminat facultatea si am facut si perioada aia scurta de armată de șase luni care se facea pe vremea mea și care a fost super interesanta. Imediat dupa aceea m-am angajat si am avut norocul ca tocmai atunci se lansase Connex in România.

Am intrat la relatii cu clientii acolo, Customer Operations, unde a fost o perioada foarte frumoasa pentru ca eram toti tineri entuziasti de telefonia mobila care era ceva nou la vremea aceea. A fost o perioada foarte frumoasa, am stat la Customer Operations aproape 6 ani, unde am evoluat de la omul care raspundea la *222 la telefon, cand aveai probleme cu telefonul, pana la Team Leader, unde am condus echipa de Customer Service Representatives.

Aveam o echipa de 20 de oameni, insa dupa şase ani deja simteam nevoia de mai mult si am migrat putin catre zona de Marketing si Product Management, unde am intrat in zona de date mobile. La acea vreme, nu prea existau multe servicii de date mobile ca tehnologie. Singura tehnologie de date era GPRS-ul, de care putina lume isi mai aduce aminte, unde, daca te conectai, aveai o viteza "fulminanta" de cativa kilobytes si ca sa incarci o pagina de internet iti lua aproape probabil vreo 3 minute. Însa, a fost primul pas in era de mobile broadband, cum il numim acum, unde a evoluat destul de rapid si din ce in ce mai rapid, astfel incat acum deja vorbim de 5G si de viteze de peste 1GB.

Am fost cel care s-a ocupat de capabilitatea de videocall in reteaua Vodafone Romania. De asemenea, data roaming, pentru ca initial nu puteai sa te duci in afara tarii sa te conectezi la internet cu serviciul tau de date din Romania. Dupa aceea am intrat in zonele si mai interesante de dezvoltare de retea, impreuna cu colegii din Tehnic, unde pe vremea aia a inceput sa apara HSDPA, 3G, lansarea de 3G.

Lansarea 3G a fost un moment foarte, foarte interesant. Îmi aduc aminte ca toti erau extrem de stresati de faptul ca e posibil ca sa nu functioneze demo-ul, pentru ca a fost un demo live cu toata presa in fata noastra. Eu trebuia sa le arat cat de rapid se descarca niste fisiere video, de pe internet, folosind conexiunea 3G a laptop-ului meu conectat la retea. 

Inginerii erau stresaţi, dar eu eram foarte relaxat, am si glumit cu ei. Le-am zis „Hai sa incercam mai multe de fapt, download-uri, nu numai unul!" si am dat drumul la vreo 3 download-uri instantaneu. Toţi erau stresaţi lamaxim, dar a mers foarte bine. Toata lumea a fost super incantata, CEO-ul de atunci Liliana Solomon era in al noualea cer cu faptul ca a reusit demo-ul si eram prima rețea din Romania care lansa viteze de genul acela.

În fine, au fost vremuri foarte frumoase, asta e concluzia sa zicem asa. Acestea au culminat cumva in 2010 cu mutarea mea in Marea Britanie, la Vodafone Group.

N-a fost o mutare intamplatoare, bineinteles, eu lucram de mult timp cu ei pe zona asta de mobile broadband si de produse asociate, inclusiv device-uri care trebuiau conectate la internet, cum le numeam noi atunci BLT Mobile Broadband. Bazat pe ce facusem in Romania, plus faptul ca lucram destul de aproape cu ei si participam foarte activ in meeting-urile noastre trimestriale si lunare, eram destul de vizibil, si atunci cand a fost o oportunitate chiar m-au invitat cumva sa aplic pentru pozitia respectiva. Asa, în 2010, am migrat din Vodafone Romania in Vodafone Group.

La vremea respectivă erau foarte puțini colegi care plecaseră, inaintea mea doar unul sau doi mai plecaseră. Acum e mai simplu, iți iei bagajul și ai plecat fara sa te gandesti prea mult, e mult mai usor, ai multe informatii. Atunci era asa o nebuloasa, nu a fost chiar usoara decizia sa zic „Gata, plec!", am ezitat putin.

De ce ai ezitat să pleci din România?

Am ezitat putin pentru ca era destul necunoscut totul. Te duceai intr-o zona in care nu stiai cat de bine o sa te potrivesti din punct de vedere chiar cultural, din punct de vedere knowledge. In Romania piata e mica, sa lucrezi la nivel global cu toate pietele Vodafone, inclusiv Germania si UK si asa mai departe, era o frica oarecum, de a te ridica la nivelul asteptarilor.

Insa, am facut-o, a fost decizia corecta, a fost foarte bine. Am lucrat cu foarte multi producatori de echipamente de Consumer Electronics, gen Asus, Lenovo, Samsung, Dell, chiar si Amazon, pentru ca cu ei lansam noi atunci produse in toate pietele.

Daca va aduceti aminte, initial in magazinele Vodafone nu existau laptop-uri sau tablete, însă ceea ce am facut eu, cu toti colegii mei din piete, a fost să aducem dispozitive în magazine. Am lucrat cu toti acei furnizori de echipamente, de laptop-uri, de notebook-uri, de tablete, chiar si de gaming device. Cu Sony am avut un proiect in care am vandut, n-a fost in Romania din pacate, dar in celelalte piete vest-europene a fost, un gaming device in magazinele Vodafone, pentru ca avea un SIM in el si se conecta la internet cu reteaua mobila.

Au fost multe proiecte in genul acesta si, practic, cea am reusit noi sa facem a fost sa aducem in canalele Vodafone, inclusiv online si magazine, produse mult mai diversificate din zona de date mobile. Si asa Vodafone-ul a inceput sa aiba o prezenta cat mai mare in zona de produse si servicii.

Am petrecut vreo trei ani in rolul de built-in connectivity, ca si principal product manager, si dupa care m-am mutat, in 2013 in zona de machine-to-machine. Abia se crease in momentul respectiv aceasta zona noua de machine-to-machine, care astazi este foarte cunoscuta ca „Internet of Things".

Aici rolul meu a fost sa dezvolt o zona noua, pe care o numeam noi business-to-business-to-consumer, pentru ca pana atunci existau numai produse pur B2B sau pur B2C. Vodafone a vrut sa acopere si zona de B2B2C.

Atunci am zis „Hai sa extindem cumva zona asta mai mult", in zona de machine-to-machine si de IoT si sa vedem ce putem face mai mult decat atat. Si acesta a fost rolul meu, a trebuit, bineinteles, sa iau cumva de la zero, sa creez echipa, pentru ca nu existam decat eu si inca un coleg, dar mi-a revenit mie rolul sa creez echipa. De asemenea, sa creez strategia si marketing planul, care includea strategia, roadmap-ul si toate actiunile pe care trebuia sa le facem sa lansam produsele din roadmap, pe care tot eu trebuia sa le definesc.

Executia imi revenea tot mie, astfel incat sa si lansam in mai multe piete produsele pe care le includeam in acel roadmap. Cea mai importanta dezvoltare care am avut-o noi si cu echipa mea a fost in zona de automotive. Am continuat si cu consumer electronics, si aici am avut niste proiecte interesante cu Amazon, unde impreuna cu ei am lansat Kindle Fire 3G. Pentru ca modul in care ei au lansat Kindle Fire, nu se putea conecta decat pe wi-fi. Dupa care au venit la noi, am lucrat și pana la urma si a facut-o si cu 3G, si cu o experienta de activare a serviciului complet online, remote adica.

Produsul se numea „simple out of the box experience" – SOBE. Ei, si acest SOBE a fost extins nu numai la Amazon, ci si la Sony si chiar si Lenovo l-au preluat. Dar pentru ca "consumer electonics" avea si el o limitare a lui, desi a crescut si inca mai creste, zona de automotive devenise foarte interesenta cu acest "connected car", pentru ca producatorii auto mari, gen BMW, Mercedes, GM, Ford voiau sa aiba masinile conectate la internet. Voiau sa stie in timp real ce se intampla cu masinile din punct de vedere telematics, adica date, date din computer-ul de bord al masinii, pe care ei sa le vada cumva centralizate, ca să analizeze ce s-a intamplat cu masinile si in felul aacesta sa fie proactivi in a oferi service clientilor.

Deci pe langa asta, care era nevoia de baza, unde am lucrat noi cu ei mai mult in zona asta de B2B2C a mea a fost de a crea acest concept de „internet in the car". "Internet in the car" era un serviciu pe care-l ofeream cu ei clientilor lor, adica celui care a cumparat masina si celor din masina, pasagerilor, le ofeream un acces la internet cu wi-fi. Deci cand cumparai maşina, se putea transforma intr-un hotspot wi-fi, la fel ca la hotel. Si in acest fel am inceput noi sa dezvoltam partea de internet in maşină, cu cei de care spuneam mai devreme, cu BMW, cu Mercedes, cu GM, cu Ford.

Chiar si in Romania, de exemplu, Ford si Mercedes si chiar si Opel ofereau acest serviciu, pentru anumite tipuri de masini. Bineinteles, este optional, dar se poate folosi chiar si in Romania, lucrau colegii si in Romania pentru a include si tara noastra in acele optiuni. Asta am facut in zona ade B2B2C, din 2013 pana in 2018, cand m-am mutat putin de pe zona asta de dezvoltare de business oarecum, pentru ca era destul de mult de product development si launch si go to market.

M-am mutat pe zona de lifecycle management, si dupa cateva luni mi-au dat inca o zona in plus, de digital transformation. Practic, rolul meu includea doua arii mari cumva, una era de lifecycle management al intregului portofoliu de IoT global, si a doua era transformare digitală.

Ce însemna lifecycle management, mai exact?

De fapt, eu trebuia sa am grija cumva ca toate produsele noastre din portofoliu IoT global sa performeze la nivelul dorit, astfel incat target-urile anuale de venituri si de numar de clienti sa fie atinse si daca nu sunt atinse, sa stim de ce nu sunt atinse, sa stim ce putem face sa le atingem si unde bat.

Deci aia era partea de lifecycle, dupa care mai era partea de transformare digitală, era cumva total nou, pe care Vodafone de abia incepuse acum doi ani sa il imbratiseze, sa zicem asa, ca si zona de dezvoltare a business-ului.

Aveam doua zone de focus, una era intern, sa ma uit cumva la procesele interne in cadrul diviziei noastre de IoT si sa le optimizam sau digitalizam astfel incat sa fie mai eficiente din punct de vedere al costurilor. A doua zona era zona de interactiune cu clientul nostru de business sau de B2B2C pe care il aveam si inainte, astfel incat interactiunea lor cu produsele noastre (...) sa fie la un nivel mai bun de digitalizare.

De asemenea, mai erau niste zone interesante pentru colegii nostri care ofereau customer support pentru clientii finali. Acolo s-a inceput un proiect foarte interesant care folosea partea de inteligenţă artificială si machine learning, ca sa devii proactiv in suportul care il oferi clientilor, astfel incat sa nu fie nevoie ca el sa te sune sa-ti zica „Nu merge asta, ce se intampla?", ci tu deja folosind noile tehnologii de genul asta sa fii capabil sa vezi ca ceva este pe cale sa se intample in, de exemplu, in reteaua noastra, care va afecta clientii X, Y, Z si atunci deja sa aloci niste oameni care sa se ocupe inainte ca clientul practic sa te sune, sa reclame ca ceva nu functioneaza si eventual sa si contactezi clientul sa-i zici „Uite, e posibil sa se intample asta. Ne ocupam, totul e in regula, stai fara griji, te vom tine la curent!". 

In decembrie, am plecat din Vodafone. A fost o decizie cumva comuna, desi cumva era parte din planul mau de dezvoltare sa fac o schimbare, pentru ca deja dupa 20 de ani de telecom, simteam nevoia sa fac si altceva si asta era un plan care incepuse inca din 2018, cand am decis sa fac un MBA si asa am ajuns sa pornesc MBA-ul la Oxford, un program de Executive MBA.

Povesteşte despre admiterea la Oxford. Cum a fost această experiență pentru tine?

Initial nici nu indrazneam sa cred ca as avea sanse sa intru acolo, dar stii ca indata ce incepi sa te interesezi si sa vezi ca ar fi niste optiuni si ai si oameni in jur care te incurajeaza. Si esti omul potrivit la locul potrivit, sunt de parere ca si asta conteaza de multe ori. A fost cumva incredibil sa am o optiunea sa incep la ei si asta s-a intamplat in septembrie 2018, cand am inceput programul cu ei.

Intre timp, am continuat, cum spuneam, sa lucrez la Vodafone Group, chiar a fost destul de intelegator si supportive. Eu trebuia sa ma duc o data la sase saptamani, trebuia sa ma duc o saptamana intreaga la Oxford, pentru ca aveam un modul de parcurs. O saptamana intreaga, zi de zi, de la 9:00 la 18:00, practic toata saptamana, si sambata inclusiv. Ei, si aici Vodafone a fost destul de "supportive", la modul ca mi-a permis sa fac asta fara sa fie nevoie sa-mi iau tot timpul vacanta sau sa-mi consum tot timpul din concediul meu propriu, care oricum n-ar fi fost de ajuns pentru asta.

Din pacate, nu au avut alte posibilitati de ajutor, cum ar fi plata partială a taxelor sau alte lucruri asemănătoare.

Care ar fi un Top 3 al lucrurilor comune si diferite din mediul academic din Romania si din UK? Ceva care te-a izbit ca fiind asemanator sau ca fiind diferit?

Da, pot sa zic ca nu sunt prea multe lucruri comune. Ce mi s-a parut ca a fost OK si a functionat bine si o vad ca pe o similaritate a fost faptul ca, de exemplu, pe zona de stiinte exacte, si ma refer in special la analytics, a fost un model de analytics pe care noi l-am avut ca parte a programului. Practic, este analiză matematică, cum o facem noi in Romania si asta a fost destul de asemanator, similar, cu ce facem noi. Acest lucru pe mine m-a ajuta si chiar am obtinut rezultat foarte la examenul pentru acel modul.

Din pacate, colegii meu au suferit pentru ca multi veneau din tari unde nu se pune prea mult accent pe matematica si in special pe analiza matematica si atunci au avut de suferit. A trebuit sa se streseze si sa invete mult mai mult ca sa ajunga la nivelul dorit, sa poata sa treaca examenul. Deci asta a fost una din similaritati, ca si Oxford-ul pune accent destul de mult pe stiintele exacte.

Ce este complet diferit? Nu stiu, cred ca e faptul ca ei fac cumva programul si cursul sa fie mult mai pragmatic, mult mai practic, desi cum spuneam au si zone si de stiinte exacte si asa il balanseaza mult mai bine cu zone practice.

De exemplu, unul din module a fost sa cream un business plan pe grupuri de trei sau cinci oameni. Si in felul acesta, sa creezi un business plan, dupa care acel business plan sa il prezinti unui panel, si in panel-ul acela ei au adus oameni care au fost foarte de succes in zonele astea de start-up si au crescut business-uri de sute de milioane. Oamenii iti dau practic feedback legat de planul tau, ce e bine, ce nu e bine, ce trebuie sa faci mai bine.

Plus ca invitau intotdeauna speakeri pe care mi-as dori sa putem si in Romania sa avem astfel de speakeri, insa ei pentru ca au reputatia care o au, au acces la speakeri de calibru foarte mare. De exemplu, unul dintre speakeri a fost Reid Hoffman, unul dintre fondatorii LinkedIn, care ne-a povestit si ne-a raspuns la o gramada de intrebari legat de experienta lui cu LinkedIn. De asemenea, la sfarsitul programului l-au avut pe Al Gore, care e fost vicepresedinte al SUA, şi care ne-a tinut un discurs. Este un speaker extraordinar, atrage audienta intr-un fel in care nu crezi ca se poate.

Si acum la 10 ani dupa ce ai plecat din ţară, cum se vede Romania din afara? Ma refer la dezvoltarea comunitatii de IT, de business.

Eu tot urmaresc si am fost in legatura constanta cu colegii din Romania, inclusiv din Vodafone Romania, chiar mai am inca prieteni acolo sau la Orange, sau la Telekom, pentru ca au migrat dintr-o parte in alta de-a lungul timpului.

Parerea mea este ca Romania merge in directia buna si in zona asta de digitalizare si de servicii de IT. Daca ne uitam, Romania devine unul din hub-urile principale de IT din Europa in acest moment. Cei de la Cluj si chiar si Bucurestiul si Timisoara se ridica din ce in ce mai mult.

Eu zic ca se intampla lucrurile intr-un mod in care pe mine ma bucura, de aceea niciodata n-am exclus ideea chiar de a ma intoarce in Romania si de a lucra in Romania la un moment dat. Probabil ca nu este momentul chiar acum, dar nu exclud ca nu stiu, in cativa ani, sa vin in Romania si sa lucrez de acolo.

S-a vazut si recent, din punct de vedereal lucrului de acasă, Romania e una din cele mai, sau poate chiar cel mai bun exemplu de a fi cumva pregatita si are capabilitatile necesare sa faca lucrul acesta foarte usor. De ce? Datorită infrastructurii de telecom si de IT in special, unde stam foarte, foarte bine. Deci din punctul asta de vedere, eu personal sunt incantat de ce vad si de progresul care l-am avut in ultimii 10 ani.

De fiecare data cand veneam acasa, pe drumul de la aeroport catre casa observam ca se mai schimba ceva, mai apar niste lucruri, mai apar niste cladiri de birouri, niste firme internationale. Lucruri pe care le observam cu placere, pentru ca era o dovada ca lucrurile se intampla si se misca stii.

Este vreun proiect, sau poate sunt mai multe, de IoT sau tech general care sa-ti fi atras atentia in ultimul an, in ultimii doi ani?

Da, de exemplu in ultimul workshop care l-am tinut in noiembrie anul trecut, unde am invitat toti colegii din toate operatiunile Vodafone, inclusiv din Romania. L-am invitat pe colegul nostru de acolo, am avut cumva placerea sa ii dau ocazia sa prezinte intregii comunitati de product management din operatiunile Vodafone un proiect pe l-a facut in Romania, si e vorba de implementarea de narrow band IoT, deci este o noua tehnologie de IoT care tocmai s-a lansat in multe tari, inclusiv in Romania.

Romania intotdeauna a fost una din tarile care au lansat intre primii trei orice tehnologie noua a aparut, si asta e un alt lucru pentru care sunt oarecum mandru, dar pentru ca ei au lansat si au si inceput un pilot cu OMV Petrom, au avut un proiect in care au instalat niste echipamente in fiecare din sondele OMV din Romania, prin care comunicau pe reteaua asta noua de NB-IoT si care permit conexiuni chiar si de exemplu in subsol. Deci daca ai o sonda si vrei sa monitorizezi ceva in subsol, poti sa pui un echipament in subsol si tehnologia iti permite sa tii acel echipament conectat, acesta este unul din marile beneficii.

A fost foarte bine perceputa prezentarea colegului din Romania pentru ca toti ceilalti se uitau si voiau sa vada implementari facute in alte tari care au succes.

In afara de asta, n-as putea sa zic ca am vizibilitate prea mare pentru ca n-am avut ocazia sa interactionez cu prea multe proiecte noi din Romania, in afara de Vodafone Romania.

Având în vedere viteza cu care apar tehnologii noi, ca şi aceasta pe care ne-ai spus-o mai devreme, cum pot companiile, dar si oamenii, să ţină pasul?

Da, buna intrebare, chiar si eu incerc sa tin pasul, dar e destul de greu, mai ales ca sunt foarte multe si mai ales ca evolueaza, asa cum ai zis si tu, foarte, foarte rapid. Cred ca pana la urma e vorba de a nu incerca sa tii pasul cu totul, cel putin vorbesc din proprie experienta, din cate am observat in jurul meu.

Nu e vorba de a incerca sa tii pasul cu tot ce se intampla, pentru ca o sa te imprastii cumva in toate directiile si o sa-ti pierzi si elanul, si obiectivul cu care ai inceput initial, se va dilua atat de mult incat nu vei mai stii de unde ai plecat si ce vrei sa realizezi stii. Multe firme vor sa includa, sa combine zone care sunt complementare - IoT cu cloud, cu servicii de cloud, ele se complementeaza foarte bine sau IoT cu AI si machine learning, care, de asemenea, se completeaza foarte bine.

Dupa care avem toate zonele astea de tehnologie radio, de care spuneam mai devreme, evolutii din punct de vedere tehnologic care ajuta fie sa ai viteze mai mari, fie sa penetrezi cu serviciile in zone in care inainte nu puteai, ca si exemplul cu Oil&Gas de mai devreme, cu OMV sau 5G. 5G-ul interfereaza in momentul acesta cu IoT deja, pentru ca acea tehnologie de care spuneam mai devreme, narrow band IoT sau LTWA, cum o mai numesc altii, e acelasi lucru de fapt.

Aceea este considerata parte din 5G, ca spectru, si de aceea 5G-ul asa cum il auzim noi in presa si peste tot, va avea foarte multe aplicabilitati, una deja intamplandu-se, cum spuneam mai devreme, vor fi multe altele.

Această dilemă am avut-o si eu cumva acum vreo doi ani cand chiar am scris un articol pe LinkedIn, pe profilul meu, l-am numit eu atunci „product of technology".

Ei, si chiar despre asta era vorba, aceasta era dilema, ce e mai important: e mai important sa lansam tehnologii noi si sa fim totdeauna "on top" cu noile trenduri si noile inovatii sau e important de fapt sa lansam produse si servicii care de fapt fac sens pentru clienti si pentru consumatorii finali? Raspunsul personal pe care l-am tras e ca mai important de fapt sunt clientii si nevoile lor, nu neaparat tehnologiile in sine.

Si daca ne intoarcem inapoi la 5G, 5G-ul e o tehnologie extraordinara, insa pana acum nimeni nu poate sa zica ca are atat de multe aplicabilitati incat vor fi foarte profitabili lansand 5G. Nu, toti operatorii au problema asta, ca investesc in 5G cumva cu ochii inchisi, pentru ca inca nu sunt 100% convinsi ca vor face si mari profituri din asta, cel putin nu pe termin scurt, este exclus.

Tocmai de aceea, ei se gandesc pe termen lung si spera ca pe termen lung toate aplicabilitatile si serviciile care vor deriva din tehnologia asta sa aduca si veniturile de care au nevoie.

Asta anticipează cumva următoarea mea întrebare, care crezi ca este directia în care va merge IoT după lansarea 5G la scară largă, pe tot mapamondul?

Deci practic aceasta este, din punctul meu de vedere, ceea ce are nevoie IoT in momentul asta, pentru ca IoT-ul deja a ajuns la un nivel si devine din concept nou unul matur, fara a avea cresteri din zona de inovatie si de tehnologie noua. De aceea spuneam mai devreme ca acea implementare de narrow band IoT care e parte din spectrul de 5G cumva si de umbrela de 5G, vine exact in directia aceasta in care deschide noi domenii, noi use case-uri, noi aplicabilitati pentru IoT. De aceea, IoT are sansa sa creasca foarte mult datorită acestor dezvoltari care se intampla in acest moment in zona de 5G.

Un exemplu, industria automotive se transforma deja şi trece de la motoare clasice pe benzina si motorina catre hibrizi si catre electric. Vom avea maşini autonome, vor merge singure si asa mai departe, totul se va intampla automat.

Aceasta transformare, nu se poate intampla fără IoT si fara 5G mai nou, pentru ca ce aduce 5G-ul este ceea ce lipsea IoT-ului, sa ofere acestei industrii capabilitatile de care are nevoie. 

Cred ca o data cu criza din ultima perioada am vazut ca globalizarea are limitele ei, poate o lectie de invatat este ca economia globala ar trebui restructurata astfel incat bunurile sa nu fie fabricate intr-un singura tara. Intrebarea e cum poate profita Europa, in general, si Romania, in special? Ce masuri ar trebui sa ia ca sa fie pregatita si ce rol ar trebui sa aiba digitalizarea pentru a diversifica poate si riscurile, cum putem face pentru a ne proteja de fapt ca o astfel de grija sa nu mai apara, sa ramanem fara laptop-uri, fara camere web?

Da, intr-adevar, asta e destul de actuala si este un efect a ceea ce s-a intamplat in acest context de pandemie. Practic, de la un trend de globalizare foarte puternic pe care il vedeam, daca ne uitam inapoi, de exemplu, vara trecuta nimeni nu ar fi zis ca globalizarea nu va continua si ca nu vom deveni toti o mare familie unita.

Într-adevar, acum se schimba acest lucru si dupa cum spuneai si tu în fiecare tara, trendul acesta se inverseaza, din pacate sau din fericire, depinde din ce punct de vedere privesti. Toate tarile vor cauta sa devina mai autonome, in special pe zona de lanţuri de aprovizionare si pe partea acesta de a-şi asigura cu resurse interne necesitatile sau nevoile critice.

Din pacate, nu cred ca vom ajunge la un punct in care sa zicem ca putem, prin digitalizare sau prin tehnologii sau prin zonele de IT pe care le avem sau le putem dezvolta, nu cred ca putem sa devenim complet autonomi. Putem doar, dupa parerea mea, sa fim mai bine pregatiti, dar asta va insemna probabil un consum de resurse pe care nu stiu unde le vom gasi. Fiecare business va trebui sa se gandeasca la modul in care isi face aprovizionarea si stocurile si previziunile si ce instrumente, ce procese pot implementa din zona de digitalizare, care intr-adevar e foarte ofertanta in momentul acesta. Pe zona de AI si de machine learning poti automatiza foarte multe procese, si daca aruncam si big data in ecuatia aceasta, deja poti avea niste solutii si de previzionare, si de simulare de scenarii.

Aici este ceea ce cred eu ca fiecare business poate face mai mult, sa acorde o mai mare atentie acestor lucruri si sa investeasca, bineinteles, mai mult in zona de digitalizare, pentru ca asta este sansa lor sa fie mai bine pregatiti. Poate probabil ca nu vor fi niciodata complet în siguranţă sau de neatins, dar cel putin poti fi mai bine pregatit.

Ce s-a schimbat in ultimul an în domeniul acesta şi daca crezi că criză actuală va frâna cumva proiectele din acest an ale companiilor?

E o intrebare foarte buna pentru ca se leaga cumva si de ce spuneam mai devreme, la modul ca IoT-ul ca parte din umbrela asta de digitalizare si din industrii 4.0 de care mai vorbim, este un element principal. Din ce vad si ce-am experimentat la Vodafone, investitiile nu vor scadea, din contra, cred ca ele vor creste, pentru ca operatorii si cei care ofera servicii IoT, inclusiv dezvoltarea de software pentru IoT şi producatorii de device-uri de IoT vor investi mai mult, vor creste. De ce? Pentru ca nevoia in sine creste si ea, tocmai datorita a ceea ce spuneam mai devreme legat de faptul ca firmele, daca pana acum se uitau la digitalizare ca la ceva "nice to have", acum deja o vad ca o solutie la probleme si actuale, si viitoare.

COVID-ul a jucat acest rol de a fi chief digital office-ul pentru toti si toate business-urile care se preocupa de viitorul lor.

Da, acesta va fi un raspuns pentru nevoia lor de a fi cat mai protejati de evenimente similare in viitor întrucât, cu siguranta, chiar daca nu vom avea neaparat un val doi de COVID, in x ani sau cine stie cand vom avea altfel de pandemie sau altfel de evenimente de natura climatica care va afecta. In momentul acesta suntem fericiti, iar unele amenintari din zona de incalzirii globale au fost puţin uitate, insa ele nu au disparut, am mai primit asa o gura de aer din cauza ca s-a oprit economia la nivel global, dar asta nu inseamna ca s-a rezolvat.

Daca nu se vor intampla multe lucruri, posibil sa avem probleme si din directia aceea. De asta, faptul ca acum COVID-ul devine putin controlabil si poate o sa avem si un vaccin, sper ca cel dezvoltat de Oxford sa fie primul si cel mai eficient si sa fie lansat foarte curand. Avand un vaccin probabil ca o sa ne ajute sa trecem peste, dar stii cum e, trecem peste una si o sa dam peste alta in viitor, asa ca trebuie sa ne pregatim. Si aici este ceea ce IoT-ul si digitalizarea vor juca un rol foarte important.

Acest interviu a fost editat pentru claritate și lungime.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO