Statul a luat taxe pe apă de 700 lei/MWh de la o hidrocentrală, prețul energiei produse e de 200 de lei. Hidrocentrala s-a închis, urmează altele

În condițiile în care de ani buni nu s-a mai construit nimic în România iar țara a ajuns să importe energie electrică, o taxă pe apă care conține prevederi aberante riscă să închidă zeci de centrale hidroelectrice mici. Taxele pe apă plătite pentru consumuri aberante, dar percepute legal de Apele Române, ajung să fie de câteva ori mai mari decât prețul de pe piață cu care aceste centrale pot vinde producția de electricitate. Hidrocentralele ajung să se închidă - ironia sorții în condițiile în care România trebuie să îndeplinească noi ținte de energie verde.
Mihai Nicuţ - joi, 18 mart. 2021, 22:13
Statul a luat taxe pe apă de 700 lei/MWh de la o hidrocentrală, prețul energiei produse e de 200 de lei. Hidrocentrala s-a închis, urmează altele

Vă prezentăm în continuare situația unui producător de energie hidro, de capacitate mică, ce a trebuit să își suspende activitatea de producție de energie electrică pentru că nu a putut face față taxelor pe apă. Practic, hidrocentrala a intrat în conservare, pentru că taxele percepute sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile din vânzarea de energie electrică, la prețul pieței.

Este doar un caz, care ilustrează de fapt problema întregului sector de producție a energiei electrice din hidrocentrale, sufocat de taxele care trebuie plătite Administrației Naționale Apele Române. Totul în baza unei legi care are prevederi care frizează absurdul.

Povestea apometrului de la hidrocentrală

Totul a pornit de la o lege nouă (122 din 2020) care modifica Legea Apelor. Potrivit acestei legi, hidrocentralele, mici sau mari, trebuie să instaleze echipamente de măsură a apei utilizate, verificate metrologic. Trebuia să facă asta până în ianuarie.

Primul lucru care frizează absurdul este că, deși legea cere, nu există omologat în România un astfel de contor al apei la hidrocentrală, care să poată fi utilizat. Și o spune chiar Institutul Național de Metrologie (INM) – veți vedea adresa mai jos.

Pe scurt, INM arată că poate etalona debitmetre și contoare de apă cu diametrul de până la 200 mm dar acestea sunt, legal, folosite pentru a măsura apa rece sau caldă curată, nu volumele captate direct din râuri, așa cum face de fapt o hidrocentrală.

Evident, diametrele de la centrale sunt mult mai mari decât cei 200 mm, iar aici INM spune două lucruri.

Primul este că echipamentele folosite de hidrocentrale (200-2.500 mm) nu se supun controlului metrologic legal. Deci cum să instalezi un contor care nu este verificat metrologic?

Al doilea  este că, totuși, ce nu se poate verifica metrologic, se poate etalona, dar nu există nimeni în România care să poată etalona debitmetre cu diametre de peste 200 mm.

Vedeți aici răspunsul Institutul Național de Metrologie adresat operatorului unei hidrocentrale:

Adresa BRML

Citește și:

Enel începe să bage bani în regenerabilele din România: Vom supra-investi!

Dacă n-ai contor plătești cât nu consumi

Așadar, legea zice că e obligatoriu să pui apometru în fața turbinei hidro, cam ca acasă înaintea robinetului de la chiuvetă, realitatea arată că nu se poate. Aceeași lege vine însă cu soluția: dacă nu se pune contor la hidrocentrală pentru a se calcula câtă apă se folosește, real, pentru a se produce energie, se calculează la debitul maxim autorizat la timpul efectiv de utilizare.

Debitul maxim este însă atins rareori, în perioade de ploi semnificative sau de viitură, nu tot timpul anului, dar legea zice că, dacă hidrocentrala nu are contor de măsură a apei, se va calcula ca ea folosește mereu apa la debitul maxim. Iar microhidrocentralele pot folosi acest debit maxim cam două luni pe an, cel mult.

Problema este că taxa percepută de Apele Române este calculată la volumul de apă uzinat. Ea este de 1,17 lei/metrul cub de apă. Și, cum la calculul taxei  se folosește debitul maxim, nu cel real, Apele Române câștigă enorm din această prevedere legală. Proporțional, pierde cel care operează hidrocentrala.

O salbă de taxe

Și nu este singura taxă pe care trebuie să o plătească o hidrocentrală la Apele Române. Mai este o taxă pe căderea de apă (238 de lei pe metru) și, mult mai important, o chirie lunară pe albia minoră a râului.

Și aceasta din urmă este tot cu cântec. Până la apariția unui Ordin al Ministrului Mediului din 2011 (980/2011), taxa nu se plătea, pentru că era o altă lege care spunea expres că nu se poate pune această taxă. Mai precis vechea lege a energiei (13/2007), care a fost completată de noua lege a energiei electrice (123/2012), care spune din nou, foarte clar, la art. 14, că “Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților statului și ale unităților administrativ-teritoriale afectate de capacitățile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora”.

Nu contează însă, nici că legea energiei zice asta, nici că o lege are o valoare juridică superioară unui ordin de ministru, Apele Române percep chiria. Care este de 27,3 lei pe metrul pătrat pe lună.

Suma taxelor dă faliment

În condițiile de mai sus, devine clar că hidrocentralele mici, mai ales cele amplasate în zona colinară, unde se folosesc debite mari de apă din cauza căderii mici, sunt amenințate cu închiderea. Avem de fapt cazul uneia care nu mai produce, exact din această cauză.

În luna ianuarie, o microhidrocentrală ce a produs 51 MWh de energie electrică a primit de la Apele Române o factură care arată un consum de apă de 23.619 metri cubi. Factura o puteți vedea mai jos. Cei 23.619 metri cubi de apă (23 de milioane de litri) înseamnă că centrala a avut de plată, doar în contul taxei pe apă, calculat evident la acel debit maxim, circa 27.600 de lei, pentru doar o lună. La asta se adaugă și acea taxă pe cădere, de circa 955 de lei, și chiria albiei, care a costat circa 6.200 de lei. În total, centrala, care a produs nici 51 MWh, a trebuit să plătească Apelor Române taxe de 34.800 de lei.

Ceea ce înseamnă taxe totale pe apă de circa 682/lei MWh. În 2020, prețul mediu al pieței spot de energie electrică a fost de 190 de lei/MWh. Deci doar taxele pe apă înseamnă de trei ori și jumătate mai mult decât prețul cu care poate fi vândută energia. Desigur că pot exista nuanțe, uneori prețul în piața poate fi mai mare, unele centrale mai beneficiază încă de certificate verzi, dar, oricum s-ar întoarce situația, rezultatul e același: doar taxele sunt mult mai mari decât venitul care poate fi obținut din funcționarea hidrocentralelor.

În aceste condiții proprietarul hidrocentralei a oprit producția în luna februarie și a trecut centrala în conservare.

Citește și:

Hidroelectrica vizează să atragă „sute de mii” de clienţi casnici de energie electrică

Zeci de centrale ar putea avea aceeași soartă dacă legea nu se schimbă

În România funcționează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica. Patronatul producătorilor din surse regenerabile (PATRES), a emis în februarie un comunicat de presă în care semnala situația critică în care se află acești producători, din cauza acestor noi taxe.

“Sperăm astfel că parlamentarii vor vota, cu responsabilitate, pentru o reglementare corectă și astfel să salveze microhidrocentrale de la închidere, pentru binele și siguranța SEN”, arăta PATRES. Organizația a cerut schimbarea legii. “Facem un apel la autoritățile cu putere de decizie să amendeze întreaga legislație privind  taxele percepute de către Administrația Apele Române și să se instituie o modalitate de calcul a taxelor echitabilă din punct de vedere economic atât pentru producători, cât și pentru statul român”.

Te-ar mai putea interesa și
Cîmpeanu: Concursul de admitere în colegii – ulterior Evaluării Naţionale. Subiectele – elaborate în afara unităţii de învăţământ
Cîmpeanu: Concursul de admitere în colegii – ulterior Evaluării Naţionale. Subiectele – elaborate în afara ...
Absolvenţii clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului......
Importurile de gaze rusești rămân reduse, România înmagazinează mai puține gaze pentru iarnă
Importurile de gaze rusești rămân reduse, România înmagazinează mai puține gaze pentru iarnă
Datele Transgaz de azi arată că importurile de gaze ale României rămân reduse față de nivelul cu care eram obișnuiți, ...
Putin şi Xi Jinping intenţionează să ia parte la summitul G20 din noiembrie în Bali
Putin şi Xi Jinping intenţionează să ia parte la summitul G20 din noiembrie în Bali
Preşedinţii Rusiei Vladimir Putin şi Chinei Xi Jinping sunt amândoi aşteptaţi să ia parte la summitul G20 din insula ...
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul ...
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate ...