Revoltă la CNADNR. Mai mulţi directori demască nereguli grave şi cer reformarea companiei

Narcis Neaga, fostul director general al Companiei Nationale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, ce are calitatea de suspect în dosarul deschis de DNA pentru „dezastrul” de pe Orăştie-Sibiu Lot 3, semnează în continuare ca director al Direcţiei de Concesiuni şi încasează fabulosul salariu de peste 20 de mii de lei pe luna, potrivit unui grup de angajaţi din cadrul CNADNR. 

Salariul mediu în cadrul CNADNR este de 2.500 – 2.800 de lei, potrivit grupului de angajaţi.

Aceştia au format Grupul de iniţiativă pentru „Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR”, ce propune spre dezbatere mai multe probleme legate de: “situaţia extrem de gravă în care se află CNADNR, din punct de vedere financiar, al personalului; capacitatea redusă de asigurare a activităţilor de întreţinere, reparaţii, modernizare a drumurilor de interes naţional, precum şi de implementare în condiţii optime a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere; impactul devastator al infrastructurii rutiere subdezvoltate pentru economia naţională şi siguranţei in trafic a utilizatorilor acesteia.”

Angajații mai spun și că CNADNR plătește o chirie imensă pentru sediu, de 2,7 milioane de euro pe an, în condițiile în care compania nu a făcut nici un demers în a se apăra în procesele prin care i se cer daune de 450 de milioane de euro din partea constructorilor. În plus, ei mai spun că trebuie analizată justețea sporurilor de până la 75% din salariu pe care le primesc unii angajați ai companiei. Salariații mai acuză și numărul mare de șoferi angajați care folosesc mașinile companiei pentru rezolvarea problemelor personale ale directorilor.

Grupul de salariaţi susţine ca rezolvarea acestor probleme cu care se confruntă CNADNR nu poate fi realizată fără o Restructurare şi Reprofesionalizare a activităţii Companiei, “aşa cum a subliniat in vizita sa la Ministerul Transporturilor Domnul Prim-Ministru Dacian Cioloş”.

Totuși, scrisoarea este semnată de doar câțiva angajați, dar directori cu nume sonore: Mihail Bașulescu, Florin Dascălu, Alin Goga, și de liderul sindical Maria Mare.

Iată, integral, scrisoarea angajaţilor CNADNR:

Grupul de iniţiativă pentru „Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR” solicită Ministrului Transporturilor şi celorlalti factori de răspundere aplicarea de urgenţă a următoarelor măsuri şi propuneri:

1 – Sancţionarea disciplinară a persoanelor responsabile, aşa cum au fost identificate in Raportul nr.942/27.10.2015 al Corpului de Control al Ministrului Transporturilor, aprobat de Ministrul Transporturilor şi transmis spre implementare obligatorie CNADNR (vezi pag.197-198 şi termenul de 30 de zile de implementare OBLIGATORIE, de catre directorul general al CNADNR, a măsusurilor, ţinând cont ca plata salariilor „persoanelor responsabile de deficienţe”, începând din ziua 31 constituie PREJUDICIU pentru CNADNR);

Citeşte şi Narcis Neaga, fost şef CNADNR, audiat la DNA. E suspect în dosarul autostrăzii Sibiu-Orăştie şi pus sub control judiciar

2 – Recuperarea prejudiciului de la persoanele responsabile, prejudiciu stabilit in Raportul misiunii de audit intern referitor la “Verificarea modului de intocmire si derulare a contractelor încheiate între CNADNR SA şi SC DATA CONTROL SRL referitoare la activitatea de cântărire a vehiculelor de transport marfă în ACI din punctele de trecere a frontierei.”

3 – Aplicarea de către Direcţia Venituri a proiectelor pilot aprobate de conducerea companiei, proiecte menite a scoate CNADNR din situaţia de client captiv al furnizorului SC DATA CONTROL SRL, situatie determinată prin mijloace penale de salariaţi ai CNADNR, aşa cum rezultă din acelaşi raport de control.

4 – A măsurii 1, alineat 2 din raportul de control al MT, cercetarea şi sancţionarea, după caz, a persoanelor din conducerea companiei (inclusiv regionale) pentru respectarea pct.1 al Hotararii AGEA nr.21/08.12.2014 privind modificarea structurii organizatorice a DRDP 1-7.

5 – Măsuri care vizează transparentizarea şi disciplinarea companiei, ce trebui adoptate cât mai urgent:

 · Pentru îmbunătăţirea activitătii CNADNR şi pentru a se evita supraîncărcarea existentă azi la nivelul Serviciului Contencios, care NU face fată cu numarul mare de dosare şi reprezentarea în instanţă, pentru apărarea intereselor companiei, propunem să fie analizată ”încărcarea” pe care o au cei 56 de jurişti din CNADNR, prin auditarea muncii acestora şi, eventual repoziţionarea lor în locurile unde ar fi utili (reprezentare in instanţă)! Azi, avem „claim”-uri de 2 miliarde de lei (circa 450 de milioane de euro) în care nu s-a facut nicio apărare a intereselor de catre CNADNR, dosarele se „pasează” intre diverse persoane responsabile (avertizate in mod repetat asupra acestei situaţii grave) şi nu se iau niciun fel măsuri eficiente de reprezentare şi administrare probe, ceea ce va conduce la plata acestor sume uriaşe de la Bugetul de Stat al României!

 · Solicităm ca întâlnirile cu personalul din afara CNADNR (constructori, consultanţi, proiectanţi) sa nu se mai faca în birouri, sub sancţiunea aplicarii desfacerii contractului individual de munca, ci transparent, în săli de şedinţă special amenajate cu camere cu circuit CCTV, unde să se desfaşoare şedintele, să se înmâneze documentele, etc. De asemenea, aceeaşi procedură va fi aplicată în cazul achizitiilor publice, pentru transparentizare.

 · Condicile de hârtie pentru prezenţă trebuie să dispară…este o procedură de secol 19, iar între timp lumea s-a informatizat şi, noi, am putea sa beneficiem de o anumită disciplinare a personalului CNADNR, care e ”dispărut” de multe ori, în timpul programului, pentru rezolvarea problemelor personale.

 · Copiatoarele trebuie să fie instalate pe holurile CNADNR, iar salariaţii să aiba coduri personale, astfel încât să se ştie in orice moment cine a copiat, unde a copiat, ce documente, în cate exemplare, etc. „În acest mod vom reduce costurile uriaşe din prezent si vom avea un control asupra multiplicării şi al distribuirii (nu ştim al cui e business-ul, dar e foarte profitabil pentru ei, nu pentru companie!).

· Documentele pe hârtie, într-o companie modernă, trebuie să dispară. Trebuie să introducem un program gen Primavera de gestiune, astfel încat, pe intranet, să fie distribuite documentele către ce direcţii trebuie, cu nivele de acces conform ierarhiei şi confidenţialitătii necesare, cu evidenţa datei, a problemei, a persoanelor cărora le-a fost repartizată, cu termen de răspuns sau soluţionare, etc. Cred că nu mai trebuie să justific importanţa cerinţei, căci e de la sine înţeleasă în ”haosul” din CNADNR, unde sunt repartizate mii de documente pe care nu le mai urmăreşte nimeni, la care nu se răspunde sau se răspunde tardiv, etc.

 · Arhiva digitală e esentială pentru o companie modernă, cu acces instant la documentul căutat, dar noi cheltuim anual zeci de milioane pe prostii şi nu pentru lucruri utile şi absolut necesare.

 · Reorganizarea CNADNR este obligatorie, pornind de la actualizarea OUG nr.84/2003, unde să gândim poate acordarea personalitaţii juridice regionalelor (sunt multe avantaje) şi crearea unui directorat la Bucureşti, eventual pe un sistem de guvernare corporatistă în sistem dualist, ”mularea” structurii companiei pe cele 8 regiuni de dezvoltare şi, deci, înfiinţarea unei noi regionale cu sediul la Galaţi, aşa cum a fost în istoria CNADNR. Se va avea în vedere completarea statutului companiei la codurile CAEN, pentru a adăuga alte activităţi secundare ce ne pot asigura compatibilitatea cu anumite cerinţe din ghidurile pentru accesarea programelor europene, ca şi dezvoltarea unor unor alte activităţi (în special pe parte de dezvoltare a pepinierelor, material săditor ca şi dezvoltarea perdelelor de protectie forestiera a drumurilor)!!! Prin statutul companiei, Regulamentul de Etica şi ROI se va introduce interdicţia ca rude de gradul 1 să fie sefi de directii, departamente, servicii, etc, în mod simultan, subalterni direcţi sau unul să fie sef in CNADNR Central, iar celălalt, sub orice formă, in structuri din regionale şi secţii. Aceste interdicţii funcţionează în cele mai importante companii din lume şi instituţii internaţionale (BERD, BEI, BM).

6 – Având în vedere chiria in GEI Palat (palatul CFR-n.red.), pentru nişte condiţii improprii de lucru şi depozitare, ar trebui să avem în vedere cumpărarea unui sediu modern, conform gândirii moderne expuse anterior, cu spaţii conforme necesităţilor noastre. Cu titlu de exemplu, va comunicăm că, dintr-o simpla verificare a sistemului SEAP, veţi putea constata că, doar pentru anul 2015, CNADNR a plătit catre GEI Palat, prin proceduri de negociere directă fără publicare, fabuloasa sumă de peste 12 MILOANE de lei, adică vreo 2,7 MILIOANE de euro… Cred ca orice comentariu este de prisos şi concluziile sunt evidente: la banii aceştia ne permitem ceva mult mai bun, ÎN PROPRIETATE!

7 – Constituirea unei echipe de inspecţie de la nivelul CNADNR Central pentru verificarea activitaţii SDN-urilor şi a districtelor, având în vedere gravele probleme în gestionarea patrimoniului companiei, a bunurilor aflate in gestiune, ca şi a modului in care directiile regionale au acţionat in prevenirea sau sancţionarea unor comportamente ce au avut ca efect exploatarea salariaţilor din districte sau a bunurilor companiei în interesul personal al unor salariaţi. Referitor la faptul ca din cei 49 sefi S.D.N. doar 29 sunt specialisti C.F.D.P., propunem în primul rând ca la negocierea C.C.M.-ului pe 2016 să se reintroducă prevederea conform careia şefii de S.D.N. trebuie sa aibă specializarea C.F.D.P, prevedere eliminată la negocierile din 2013;

In al doilea rând, pentru cei 20 şefi sectie care nu sunt specialişti C.F.D.P. propunem constituirea unei comisii de evaluare a activităţii acestora pentru analiza modului de îndeplinire a atributiilor conform necesităţilor companiei.

8 – Stoparea acordării sumelor uriaşe din partea companiei pentru sindicate, stoparea plăţii zilelor libere pentru circa 100 de persoane care desfaşoară „activitate sindicală” (desemnaţi lideri, vicelideri, vicevice lideri, etc, pană în ultimul cătun) şi verificarea modului in care s-au cheltuit aceste fonduri de către aceste entităţi.

9 – De asemenea, analizarea de către CNADNR, in mod urgent, a justeţii, legalității şi moralităţii acordării sporului la salariu de pană la 75% prevăzut la art.95 alin.(6) si (7) din Contractul Colectiv de Muncă la alte direcţii regionale şi in CNADNR Central, pe fiecare caz in parte (vor fi surprize colosale), în condiţiile in care colegii noştri de la DRDP Craiova sau CESTRIN desfaşoară acelaşi tip de activitate ca si colegii din CNADNR Central sau regionalele Bucuresti, Timisoara, Cluj, Brasov, Iaşi şi Constanta care beneficiază de aceste sporuri, dar nu au asemenea sporuri. Nu mai detaliem situaţia din CNADNR Central unde circa jumătate din personal (47,42% din cei 563 de salariaţi) beneficiază de sporuri medii de circa 40% la salariu în condiţiile unor rezultate discutabile, ca să nu spunem mediocre, situaţii care ar trebui reanalizate de la caz la caz! Sunt cei din DRDP Craiova sau CESTRIN angajaţi de rangul 2? Nu merită tratament egal?

10 – Azi, avem un parc de maşini uriaş la CNADNR, o mulţime de şoferi (325 faţa de doar 189 ingineri de drumuri) care stau in curtea regionalelor sau pe langă minister, facându-şi treburile personale şi pe ale directorilor pe care ii deservesc (piaţa, plaţi, transportul copiilor, etc), TOTUL pe carburantul companiei, majoritatea folosind maşinile în interes personal şi DUPĂ terminarea programului (maşinile rămân la şoferi sau directori pentru drumuri în interes personal)!.

Am putea să economisim milioane de lei din bugetul companiei şi să îi redirectionăm către investiţii printr-o regândire a strategiei în acest domeniu…Dacă este nevoie, se poate proceda modern, ţinând sub control cheltuielile ca la companiile private sau chiar unele companii de stat ce plătesc unor persoane angajate (în funcţie de necesitatea deplasărilor şi importanţa lor în cadrul instituţiei) anumite sume pentru consumul de carburant efectuat cu maşina personală prin carduri de consum! Fără cheltuieli uriaşe cu asigurările obligatorii, cauciucuri, piese de schimb, etc…Analizaţi cheltuielile cu parcul de maşini şi salariile inutil plătite menţionate mai sus (vezi Directia Mecanizare şi Departamentul Administrativ) şi veţi observa imediat că ce spunem este adevărat!

11 – În ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea C.T.E.-ului (Comitetul Tehnico-Economic n.red.), pentru o mai bună analiză a proiectelor care se prezintă in C.T.E. (şi preîntampinarea repetării situaţiei apărute pe Orăştie-Sibiu, lot 3), propunem următoarele:

 a) înfiinţrea in cadrul Direcţiei Tehnice a unui Serviciu sau UIP care să analizeze proiectele care vor fi prezentate în C.T.E. şi care să dea un punct de vedere scris la prezentarea in C.T.E. a acestora;

b) refacerea componentei C.T.E. cu includerea profesorilor universitari pe specializarile: drumuri, poduri, tunele, hidrotehnica, aşa cum a fost în perioada 2007 – 2009 sau implicarea Asociatiei Profesionale a Drumarilor si Podarilor din Romania (APDP), masură care va asigura un plus substanţial al expertizei tuturor proiectelor care vor fi supuse avizării C.T.E.

12 – Având în vedere ca utilajele specifice proprii de la D.R.D.P. 1 – 7 execută lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară şi iarnă, la viitoarea organigramă va trebui reorganizată această activitate prin includerea viitorului Serviciu Mecanizare (fosta direţie cu acelaşi nume) în cadrul Directiei Intreţinere Drumuri Naţionale şi Autostrăzi (D.I.D.N.A.), avand în vedere disfuncţionalitătile pe care le cunoaşteţi privind activitatea de deszapezire şi nu numai.

13 – Având în vedere extinderea viitoare a reţelei de autostrăzi cât şi a faptului că sunt diferenţe majore intre intreţinerea unei autostrăzi şi a unui drum national, este necesară infiinţarea unui Serviciu de Autostrăzi separat de Serviciul Intreţinere Drumuri, în cadrul D.I.D.N.A.

14 – Referitor la buna desfăşurare a activitaţii de întreţinere, propunem ca alocările lunare pentru activitatea de întreţinere la D.R.D.P. 1 – 7 să se faca doar în baza avizului D.I.D.N.A. de confirmare a realizărilor, în vederea efectuării plaţilor, deoarece, în prezent, aceste plăţi se fac de către Direcţia Economică din CNADNR Central doar pe baza solicitărilor de la DRDP-uri fără o confirmare de realizare a acestora.

15 – Numirile pentru posturi chiar şi in domeniul autostrăzilor la nivel central ar trebui să se facă pe bază de concurs cu tematică si bibliografie specifică, precum şi plan de management şi neapărat cu conditia de a avea studii superioare in specializarea inginer C.F.D.P. sau dovada gestionarii proiectelor de investitii în domeniul rutier.

16 – Toate posturile de conducere pentru directori de directie din regionale, şefi departament, şefi UIP sau şefi de secţie vor fi ţinute la sediul Central al CNADNR pentru obiectivitate şi eliminarea oricăror influenţe exterioare companiei.

17 – Propunem să nu mai fie preluat de către C.N.A.D.N.R. nici un drum judeţean şi comunal pentru nici un motiv. Mai mult, propunem să începem demersurile de predare la autorităţile locale a tuturor drumurilor judeţene şi comunale, care au fost preluate după anul 2000 şi care nu îndeplinesc condiţiile pentru incadrarea in categoria funcţională a drumurilor naţionale.

Pentru acest lucru, propunem înfiinţarea unei comisii de analiză şi de efectuare a tuturor demersurilor pană la finalizare, mai ales că aceasta posibilitate este prevăzută si de Legea 198/2015, privind aprobarea O.G. 43/1997, art. V, alin. 1 in care se prevede că: “Fac excepţie drumurile de interes naţional prevăzute in anexa nr. 1 la Hotărarea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate private deschise circulaţiei publice, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceasta se afla în vigoare la data de 10 septembrie 2014, precum şi drumurile de interes naţional care fac legătura cu punctele de trecere a frontierei deschise traficului internaţional de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone”.

18 – Propunem ca lucrările de întreţinere periodică să fie realizate anual pe lungimi mari de drumuri naţionale, nu pe sectoare scurte aşa cum se face în prezent la propunerea DRDP-urilor (200-300 de metri) pentru a folosi cu mai mare eficienţă fondurile alocate si pentru a maximiza eficienţa rezultatului acestui gen de lucrări (similar cu programul de reabilitare primară realizat in anii 2002-2004), evitându-se şi aşa-numita „peticire” a drumurilor naţionale.

ECONOMICA.NET a solicitat CNADNR un punct de vedere referitor la acest demers al angajaților săi. Îl vom publica imediat ce va fi disponibil.