BNR nu va majora rata dobânzii în 2021, dar va creşte dobânzile strângând lichiditatea din piaţă şi majorând implicit ROBOR şi IRCC

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Neavând o rată a dobânzii cheie aproape de zero, BNR are ceva mai mult timp decât colegii săi regionali pentru a acţiona. În timp ce riscurile pentru majorările ratei dobânzii cheie în 2021 au crescut, credem în continuare că BNR va încerca să întârzie astfel de măsuri până în 2022. Inflația va fi o problemă, dar o gestionare mai strictă a lichidității ar trebui să fie instrumentul inițial ales”, a spus Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank.

Într-adevăr, pe 17 mai, BNR a realizat cel de-al doilea DEPO (atragere de depozite de la bănci) al său din acest an, în valoare de 7,34 de miliarde de lei, remuneraţi cu o dobândă medie de 1,25%, nivelul la care se află şi dobânda de politică monetară. Emisiunea este scadentă pe data de 24 mai. Băncile comerciale se aşteptau la această mişcare a BNR, mai ales în preajma constituirii rezervei minime obligatorii ale băncilor comerciale la BNR (în jus de 23 ale fiecărei luni), în condiţiile unor dobânzi foarte scăzute pe piaţa interbancară.

Astfel nivelul dobânzilor pe interbancar a crescut de la 1,05% la 1,27% la Robor pentru o săptămână, în timp ce nivelul Robid la o săptămână (dobânda la depozite pe interbancar) a crescut de la 0,76% la 0,98%. Nivelurile menţionate sunt cele de dinainte de operaţiunea de atragere de depozite de către BNR şi cele din ziua imediat următoare. Practic, după sterilizarea lichidităţii dobânda la împrumuturile interbancare pe o lună a crescut peste rata dobânzii cheie, aşa cum este şi firesc. ROBOR la o lunăînsă, nici nu s-a clintit.

Totuşi, deşi a fost o sumă importantă trasă din piaţă de către banca centrală, dobânzile nu au crescut suficient, semn că băncile comerciale şi-au păstrat rezerve de bani pe această perioadă de constituire a rezervei. Totodată, majorarea nu foarte relevantă a dobânzilor pe interbancar arată că BNR va continua în perioada următoare operaţiunile de sterilizare a lichidităţilor din piaţă, ceea ce va conduce la majorarea dobânzilor, a ROBOR, dar şi a IRCC, deoarece indicele pentru creditele de consum noi se stabileşte pe baza dobânzilor la tranzacţiile efectuate de bănci pe piaţa interbancară.

„În timp ce toate celelalte bănci centrale relevante din regiune și-au redus ratele dobânzilor aproape de zero, BNR a păstrat un diferențial relativ generos al ratei dobânzii, oprind reducerile la 1,25%, în ciuda majorității prognozelor pieței care solicitau rate de dobândă sub 1%. Aceasta oferă spațiu pentru o abordare „așteptați și vedeți” acum, cu inflația la ușă. De asemenea, întărește tendința crescândă a BNR de a „privi” ciclurile de inflație”, precizează Valentin Tătaru.

Inflația generală este într-adevăr previzionată de BNR la 4,1% în decembrie 2021, cu mult peste estimarea inițială de 3,4% și limita superioară de 3,5% a intervalului țintă de inflație de 2,5% ± 1ppt. Cu toate acestea, inflația de bază a fost revizuită doar în mod modest în sus, cu 0,1-0,3ppt pentru întregul orizont de prognoză și este, în general, văzută ca stabilă doar sub 3,0% până la sfârșitul anului 2022