Leul, sub asalt: doar o ajustare a deficitului bugetar ar mai diminua presiunile pe depreciere

În ultimele cinci zile bancare cursul de schimb s-a depreciat cu 0,99%, un euro tranzacţionându-se ieri cu 4,7776 lei, cel mai mare nivel din istorie în faţa leului. Săptămâna aceasta euro s-a tranzacţionat în intervalul 4,7700 lei – 4,7800 lei, iar „deprecierea ar fi putut fi mai amplă, dar a fost temperată de aprecierea monedelor regionale”, după cum apreciază ING Bank. Totuşi, surse din piaţa bancară susţin că BNR ar fi intervenit ieri în piaţă pentru a apăra nivelul de 4,78 lei.

Chiar dacă variaţiile zilnice sunt minore, tendinţa pe termen lung este de depreciere deoarece toate fundamentele leului s-au deteriorat, spune Ionuţ Dumitru. Motive de uşoară depreciere a leului au existat în ultimii ani alternate cu perioade de stabilitate, pornind de la deteriorarea balanţei de plăţi, excesul de cerere generat de creşterea veniturilor, intrările puţine de capital şi diminuarea utilizării de fonduri europene.

„Fără investiţii străine pe termen lung sau fonduri europene nu avem o acoperire a deficitului de cont curent, care a ajuns la 5% din PIB, în condiţiile în care majoritatea ţărilor din ECE au surplus”, a declarat Ionuţ Dumitru. Economistul Raiffeisen Bank precizează că doar o reducere a deficitului bugetar ar diminua presiunile de depreciere a leului. „Dacă nu se face nimic concret pentru scăderea deficitului bugetar, deprecierea leului va continua”, spune Dumitru.

Anul acesta am avut o depreciere semnificativă la începutul anului din cauza Ordonanţei 114, iar în martie o apreciere nesustenabilă a leului datorată unor intrări de capital speculativ, apoi s-a reluat tendinţa de depreciere controlată a leului faţă de euro. Deprecierea pe 2019 se apropie de 2,4%. Raiffeisen Bank îşi menţine previziunile de 4,8 lei la final de 2019 şi circa 4,9 lei la sfârşitul lui 2020.