1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 13 º

Interviurile Economica

Interviu cu stafia economistului PSD

Seria interviurilor ECONOMICA.NET cu economiştii principalelor partide din România s-a oprit la PSD. Partidul de guvernământ a fost singurul angajat în campanie pentru câştigarea de voturi care n-a eliberat un economist să răspundă întrebării simple a seriei “Ce faci dacă mâine ajungi la guvernare”ECONOMICA.NET a încercat în diferite moduri specifice gazetăriei, oficial şi neoficial, să obţină un interviu cu un economist al principalului partid din România, fără succes. Dacă stafia vreunuia dintre ei era prezentă, cum minţim în titlu, tot ne dădea subiect de dezbatere, măcar pe parte economică. Profităm de timpul liber să facem o evaluare subiectivă a economiştilor celorlalte partide care au avut curajul să răspundă provocării.

02 oct, 2019 | | ECONOMICA.net

Ne-au venit semnale de la cititori, care şi-au dat seama că seria aceasta de interviuri, al cărei scop este să pună pe harta publică intenţiile principalelor partide din România, pe parte economică, a fost întreruptă vremelnic.

Acest text este un răspuns dat lor, în primul rând, şi, în secundar, un protest la adresa partidului de guvernământ. Care a eşuat în a-şi expune opiniile economice alături de concurenţi.

E important de menţionat că ECONOMICA.NET a făcut toate eforturile posibile să obţină opiniile PSD vizavi de subiect.

Înainte de toate, cerem scuze cititorilor că n-am reuşit, ca jurnalişti, să convingem PSD să desemneze un economist din interior să prezinte planurile unei eventuale viitoare guvernări. Am acţionat, precum am spus în preambul, să obţinem un interviu cu economistul partidului pe canale specifice presei. Începând de la cererea directă către purtătorul de cuvânt al partidului, domnul Valeriu Steriu, şi terminând cu canale informale pe care, surpriză sau nu, discutăm cu guvernanţii, cu partidele de opoziţie sau cu companiile din economia reală. Canale care ne servesc nouă să fim mai buni jurnalişti, şi, astfel, oamenilor, să fie mai bine informaţi.

De exemplu, economiştii ideologi ai actualei guvernări, cum ar fi domnul Cristian Socol, ne-au refuzat demersul, la fel cum a făcut-o şi principalul economist în funcţie al partidului, ministrul Finanţelor, domnul Eugen Teodorovici.

Motivele lor ne scapă. În urma aceste lipse de voinţă de comunicare cu electoratul, ne rămâne să încercăm să evaluăm ce ne-au spus economiştii celorlalte partide, mai curajoşi. Nu închidem vreo uşă dacă PSD vrea să îşi expună planurile. Suntem în continuare deschişi, dar în lipsa reacţiei partidului de guvernământ, ne vedem nevoiţi să le acordăm celorlalte o importanţă mai mare, cuvenită, în ce ne priveşte. 

De-aici urmează evaluarea noastră subiectivă a celor curajoşi. Puteţi vedea aici toate intreviurile din serie.

Cum s-au descurcat economiştii celorlalte partide

E complicat de evaluat care dintre intervievaţi a fost mai aplicat în discurs. Prima observaţie ar fi că au poziţii comune în câteva aspecte: reforma statului, stabilitatea Codului fiscal, informatizarea ANAF şi creşterea Pilonului II de pensii.

Trec acum la persoana întâi singular, pentru că am fost desemnat de redacţie să iau aceste interviuri. Cel mai potrivit vremurilor a fost Claudiu Năsui, economistul aruncat în luptă primul, de către USR, care începea seria de interviuri pentru un site care, chiar dacă e obiectiv, face parte din grupul Romania TV, al cărui post de televiziune a fost criticat în trecut de actuali lideri ai USR. Mi s-a părut un tip pregătit. Rămâne rezerva, aşa cum se poate deduce lesne din interviu, că ideile lui nu sunt neapărat îmbrăţişate de un partid care nu ştie dacă e la stânga sau la dreapta. Şi că, de fapt, răspunde numai în numele unui grup din cele două, care sunt împărţite proporţional în organizaţie şi care se luptă pentru întâietate. Oricât de potrivită sau nepotrivită ar fi opinia lui faţă cu reacţiunea, cred că părerea economistului USR rămâne în aer până partidul îşi va găsi o identitate.

Nu ştiu în ce măsură publicarea primului interviu din serie le-a influenţat pe ulterioarele. Aşadar, mi-e greu să fac o delimitare clară dacă programele expuse de economiştii care au urmat în serie urmăresc interesul public sau au căutat un front comun, eventual necombativ. Exemplu stând punctele majore comune exprimate de economiştii curajoşi.

Cel mai mult te pun în gardă, ca jurnalist pro business, răspunsurile excelentului birocrat Victor Giosan, altfel, coleg de alianţă electorală cu liberalul Năsui. Economistul Giosan, desemnat chiar de şeful organizaţiei pentru această serie de interviuri, domnul Dacian Cioloş, a venit în faţă cu o formulă ermetică, de inspiraţie clar bruxelleză. Vădit etatist şi totodată socialist, domnul Giosan mi-a respins cu diplomaţie sensul întrebărilor. A respins cu hotărâre natura balcanică, călcată de comunism, specifică, a realităţilor locale. De asta am ales la începutul evaluării subiective a domniei sale, nu întâmplător, cuvântul "ermetic". Reforma statului, amintită de toţi ceilalţi interlocutori, pentru el era o chestiune de tehnică, nu un deziderat, ca în cazul celorlalţi. Mi-a aparut ca un fel de inginer în administraţia publică. Foarte clar în semnal. Şi, fără să am pretenţie asupra înţelegerii intensităţii semnalului, foarte hotărât. Nu întâmplător l-am întrebat în finalul interviului ce părere are despre guvernarea lui Ceauşescu. Mi s-a părut genul programatic. La el primează controlul. A evitat cu tact întrebările pe care i le-am pus pe final pentru că, recunosc, credeam că nu mi-a citit afinităţile.

Partea economică a Pro Romania, doamna fost ministru de Finanţe în guvernul Ponta, Ioana Petrescu, a ales iar cartea diplomaţiei, sprijinind punctele principale ale celor pe care îi intervievasem deja. Moment în care am început să am un dubiu despre ce mai poate fi original de-acolo înainte. Dar a venit cu două idei noi. Una despre care se vorbeşte prea puţin: iminenţa unei crize economice şi lipsa de pregătire a statului român în faţa ei. A doua, despre care se vorbeşte şi mai puţin, posibilitatea ca România să se uite peste graniţa UE pentru forţă de muncă ieftină care să acopere locurile pe care românii nu mai vor să muncească. Graţie viziunii mai largi, dată de activitatea externă, doamna Petrescu a adus în discuţie chestiuni care nu se discută acum în societatea noastră, deşi ele fac parte deja din viaţa de zi cu zi a angajatorilor. 

Apoi, aşteptam de la cel mai probabil viitor partid de guvernământ o reacţie mai solidă. Reprezentantul lui, domnul Bogdan Glăvan, consilierul economic al preşedintelui PNL, Ludovic Orban, s-a mărginit, tot diplomat,  să bifeze lucrurile spuse deja de ante-vorbitorii din serie. Singura tentă specială a fost despre cum şi-ar dori dumnealui să acţioneze şi să fie perceput liberalismul în România. Despre ce înseamnă liberalism şi ce înseamnă populism. Un lucru deloc mărunt. Ba unul esenţial. Profesorul de macroeconomie a dat un semnal pentru cunoscători. Mai mult pentru elite, în cum vede politica partidului din care face parte, decât pentru consumer. 

Toate răspunsurile acestea dovedesc că nu aveai cum să greşeşti în seria noastră de interviuri. Partidul care e acum la guvernare nu avea de ce se teme. Şi totuşi, a refuzat invitaţia.

În lipsa curajului din interiorul PSD, ECONOMICA.NET va continua să ia interviuri economiştilor partidelor mai puţin importante, azi. Unele au avut chiar curajul să se ceară singure în serie. Suntem adepţii discursului liberşi al ideilor şi vom proceda la şi la publicarea părerilor sau programelor economice ale partidelor mici, în acelaşi format.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO