1EUR = 4.8738 RON | Bucureşti 19 º

Finanţe şi bănci

Ionuţ Dumitru: ROBOR are o tendinţă clară de creştere şi ar putea ajunge la peste 2% la mijlocul lui 2018

Indicatorul ROBOR (media dobânzilor la care se împrumută băncile pe piaţa interbancară - n.a.) are o tendinţă clară de creştere şi ar putea ajunge la peste 2% atunci când inflaţia se va situa la 4%, la mijlocul anului 2018, estimează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal.

06 oct, 2017 | Agerpres

'Tendinţa de creştere a ROBOR era foarte clară, dar precipitarea recentă şi creşterea foarte rapidă ţin de factori conjuncturali, care au accentuat tendinţa', a afirmat economistul-şef al Raiffeisen Bank.

El a menţionat ca factori conjuncturali plăţile de dividende ale companiilor de stat, în special în lunile iulie, august şi septembrie, şi care vor totaliza în 2017 peste cinci miliarde de lei, faptul că Ministerul Finanţelor a drenat din piaţă lichiditate, undeva la o medie de peste două miliarde lei lunar în perioada verii, precum şi echilibrul curs-dobânzi, în contextul în care există presiuni pe cursul de schimb.

În funcţie de indicatorul ROBOR sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei. În sistemul bancar românesc, 60% din credite sunt în lei, iar în cazul Raiffeisen Bank 75% din creditele în lei sunt cu dobândă variabilă, în funcţie de ROBOR.

'Indicatorul ROBOR în România a fost întotdeauna destul de volatil, pentru că întotdeauna Banca Naţională a României /BNR/ a avut o preferinţă pentru o stabilitate a cursului de schimb din motive obiective - gradul de îndatorare în valută foarte înalt, 65% din credite la un moment dat erau în valută. Pentru asta ai un cost, când ai un cont de capital liberalizat şi libera circulaţie a capitalurilor nu poţi să ai şi curs stabil şi dobânzi stabile, alegi una dintre ele. A fost o perioadă de acalmie relativă recentă, am avut peste tot în lume dobânzi foarte scăzute, injecţii masive de lichiditate. Şi la noi în România am avut o abundenţă de lichiditate, exces în piaţa monetară. Facilitate de depozit la BNR ajunsese la 20 de miliarde de lei. Aceste depozite pe care băncile le au la BNR au început să scadă, cum era şi previzibil. Au ajuns la cinci miliarde lei în august, după care la două miliarde în septembrie, probabil în octombrie s a ajuns la deficit, adică băncile nu au mai avut ce să plaseze la BNR, dimpotrivă au fost în poziţie de deficit', a spus Ionuţ Dumitru.

Factorul fundamental care generează direcţia şi mişcarea ROBOR ar trebui să fie inflaţia, în România inflaţia a stat o perioadă în zona negativă, din cauza reducerii TVA, iar acum creşte rapid.

'ROBOR a fost, cum este normal, peste rata inflaţiei, dobânzile trebuie să fie real pozitive. La noi ajunsesem să avem inflaţie negativă, iar ROBOR a fost foarte scăzut, la sub 1%, o perioadă lungă de timp (un nivel pe care, înainte de criză, foarte puţini îl credeau probabil să fie atins vreodată; istoric ROBOR a fost şi 300% in România) Inflaţia creşte destul de repede, ea este încă doar 1,2%, dar după ultimele evoluţii legate de accize, preţurile la electricitate, estimările noastre arată o inflaţie la finalul anului de 2,4%, iar în T1 2018 la peste 3,5%, iar la jumătatea lui 2018 la peste 4%. Intr-un orizont de mai puţin de un an avem perspectiva inflaţiei la peste 4%. Putem sta cu ROBOR sub 1%? Evident că nu. ', a explicat Ionuţ Dumitru.

În ceea ce priveşte presiunile pe cursul de schimb, el a menţionat că deficitul de cont curent creşte foarte repede, este în zona de 3,5% şi se duce spre 4% din PIB, a crescut cu 60% în primele şapte luni şi, chiar dacă nivelul nu este foarte ridicat, sunt importante contextul (sunt puţine state UE care au deficit de cont curent, iar un nivel de 4% ar putea fi cel mai ridicat în rândul statelor cu deficit) şi finanţarea deficitului.

Investiţiile străine directe au scăzut cu 18% faţă de 2016, intrările de fonduri europene scad, iar finanţarea deficitului se bazează pe îndatorare externă.

Potrivit lui Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte risc Raiffeisen Bank, la nivelul băncii s-a decis, de mai bine de un an, ca Raiffeisen Bank să informeze clienţii şi să le arate scenarii de creştere a ROBOR şi scadenţarul cu ratele potenţiale la credite în condiţii mai aspre decât o cer reglementările.

Conform reglementărilor, băncile trebuie să prezinte clienţilor un stres-test de dobândă pentru o creştere cu 0,6% a ROBOR (60 de puncte de bază), iar Raiffeisen prezintă clienţilor scenarii cu o creştere a ROBOR de 3% (300 de puncte de bază), ca să conştientizeze mai bine riscul de dobândă

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO