1EUR = 4.8735 RON | Bucureşti 4 º

Finanţe şi bănci

Un an de la demiterea guvernului Dăncilă. Ce a promis și ce a făcut guvernul Orban în bizarul an 2020

La 10 octombrie 2019 pica prin moțiune de cenzură guvernul Dăncilă și urma să vină cabinetul Orban. Liberalii pregătiseră deja o listă de promisiuni pentru electoratul nemulțumit de prestația guvernului PSD. Nu multe promisiuni, dar esențiale pentru economie. Însă planurile liberale inițiale s-au lovit de pandemia COVID 19. ECONOMICA.NET vă prezintă o retrospectivă economică a anului încheiat de la plecarea ultimului guvern PSD.

06 oct, 2020 | | ECONOMICA.net

În aproape doi ani de mandat guvernul Dăncilă a sporit accelerat prezenţa statului în economie, acesta ocupând cu aproximativ 3% mai mult din PIB. Principala sursă a acestei evoluţii era sporirea în ritm alert a salariilor angajaţilor statului, fiind cea mai dinamică sursă de cheltuieli bugetare. Statul a finanțat această cheltuială prin sporirea veniturilor bugetare din noi taxe. Prezența statului în economie a fost consolidată prin păstrarea marjei de deficit bugetar. Plata s-a completat din credite și sugrumarea investiţiilor publice, în plin boom economic.

La patru zile după moțiune se conturau și principalele idei ale viitoarei guvernări liberale. Cel mai important lucru fiind inversarea efectelor OUG 114. 

Liberalii nu promiteau scăderi de taxe, dar spuneau că nici cheltuielile nu vor fi mărite. Vorbeau despre o consolidare bugetară prin frânarea schimbărilor.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, vorbea de eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT și păstrarea pensiilor speciale. Cel puţin în cazul militarilor.

Programul de guvernare

Reformarea ANAF era prioritate zero în programul de guvernare, care a apărut abia pe 24 octombrie.

Unul dintre economiștii care l-au consiliat pe Ludovic Orban trasa lista scurtă cu prioritățile programului de guvernare al PNL.

0. Audit ministere și deconcentrate, rectificare bugetară, execuție bugetară 2019, buget 2020; 

1. Eliminarea taxei pe stâlp; 

2. Eliminarea supra-impozitării instituită prin OUG 114 pe bănci, companii din energie, telecom; 

3. Corectarea impozitării pentru munca part-time; 

4. Listarea pe bursă a CEC, Hidroelectrica, Aeroporturi București; 

5. Desființarea Fondului Suveran de Investiții și concentrarea pe fonduri europene; 

6. Eliminarea supra-accizei pe carburanți; 

7. Eliminare split-TVA; 

8. Anulare naționalizare Pilon 2 pensii; 

9. Anulare capitalizare societăți administrare Pilon 2 și eliminare / reducere comisioane administrare pensii Pilonul 2; 

10. Liberalizarea pieței de energie, relansarea bursei de energie pe BRM, concomitent cu definirea consumatorului vulnerabil. Plus repornirea proiectului de gaze din Marea Neagră.

Pe 6 noiembrie, noul ministru al Finanțelor Florin Cîțu, ținea prima conferință de presă, însoțit de premierul Orban.

Anunța că fondul de rezervă al guvernului este complet gol. Și că, în general, era dezastru în finanțele publice, iar o rectificare bugetară de urgență era iminentă.

Lucru care s-a și întâmplat, la sfârșitul aceleiași luni, când guvernul a prezentat proiectul unei rectificări bugetare puternic negativă. Deficitul bugetar a fost urcat mult peste limita din Tratatul UE, la 4,4% din PIB. În final, pe execuția la 12 luni, a fost de 4,6%.

România se baza pe o creștere economică de 4,1% în 2020. Iar deficitul bugetar asumat era de 3,5%. Guvernul lăsa loc în bugetul pe 2020 pentru creșterea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie și era aspru criticat de Consiliul fiscal

Anul 2020 a început sub semnul eliminării condițiilor fiscale precedente și al restructurării ANAF. În ianuarie, ministrul Cîțu desființa Antifrauda, ca instituție de sine stătătoare și o făcea departament din ANAF.

Împrumuturile

În februarie, cap de afiș au fost o serie de împrumuturi foarte mari făcute de Ministerul Finanțelor.

Din două motive, explica ministrul Finanțelor sarabanda de împrumuturi. “Deficitul bugetar estimat pentru acest an. Și plata împrumuturilor care vin la scadență din anii anteriori. Lucrurile sunt simple și mă miră că există confuzie și nu doar la socialiști”.

El avea să liniștească un pic temerile din spațiul public când în aceeași lună anunța că România s-a împrumutat pentru prima dată în istorie la dobânzi negative. 

Pandemia. “Efectele economice ale COVID vor fi minime” - Florin Cîțu

În timp ce România avea tensiuni politice, guvernul Orban fiind demis pentru o scurtă perioadă din februarie, în lume apăreau primele semne ale unei crize financiare masive provocată de COVID 19 care începuse să se transforme în pandemie.

Florin Cîțu, care era ministru demis al Finanțelor, pe perioada suspendării guvernului prin moțiune, declara că se așteaptă ca efectele economice ale COVID 19 să fie minime în urma unui răspuns rapid al politicilor fiscale.

Între timp, pandemia era deja declarată, și era însoțită de două crize majore: a prețului petrolului, provocată de Rusia și a imigranților, declanșată de Turcia.

Abia în 13 martie, toată conducerea PNL s-a autoizolat din cauza COVID. Prima ordonanță militară, care pus primele restricții de circulație, comerț și alte activități industriale a venit pe 17 martie 2020.

România era în avangarda lumii cu restricțiile impuse, dar și cu măsurile economice de urgență. ANAF suspenda plata datoriilor și executările silite. Suspenda controalele și accelera rambursările de TVA. Băncile au căzut de acord cu guvernul să se suspenda plata ratelor, chestiune care s-a făcut printr-o OUG. De asemenea,s-a creionat programul de credite subvenționate pentru IMM-urile afectate de criză - IMM Invest. Și plata șomajului tehnic de către stat pentru salariații trimiși acasă de ordonanțele militare.

După evaluarea primelor date despre efectele pandemiei, ministrul Finanțelor a ieșit public să anunțe că economia va scădea și că deficitul bugetar va fi foarte mare, în jurul a 7% din PIB, din care 3% cheltuieli pricinuite de COVID.

La o zi după, pe 2 aprilie, ministrul credea că economia va începe să-și revină din criză în maximum două luni. El spunea că a văzut o scădere puternică, dar nu atât de rea "cum unii cred". Mai spunea că economia își va reveni puternic, că vom avea o evoluție în V.

Tot în aprilie, ministrul Finanțelor punea pentru prima dată sub semnul întrebării majorarea pensiilor cu 40% și excludea dublarea alocațiilor pentru copii.

Banca Mondială  vedea deja pentru România un impact substanțial al pandemiei de COVID 19 asupra economiei, cel puțin în prima jumătate a anului 2020 și o evoluție în formă de L.

În 28 aprilie începea în forță programul de ajutor IMM Invest. 10.000 ce cereri de credite subvenționate pentru IMM erau depuse la nici patru ore de la debutul programului.

Programul de relansare a economiei

A urmat relaxare condițiilor în trepte, în 15 mai, când au căzut principalele restricții de circulație, și 15 iunie, când s-au putut deschide toate business-urile mai puțin cele de spectacole. Pe 15 iunie România primea confirmarea unei finanțări de 5 miliarde de euro de la UE prin SURE.

La finalul lunii iunie, guvernul punea pe tapet un plan de relansare economică,prin redresarea financiară a companiilor aflate în dificultate, inclusiv prin bani cash. Un pachet financiar fără precedent și acordarea unui ajutor direct de la stat de cel puțin 2.000 de euro fiecărei firme mici. De asemenea a fost vorba de granturi pentru firme și de prelungiri ale relaxărilor fiscale din timpul ordonanțelor militare.

În aceeași zi se vedeau și urmele lăsate de COVID în bugetul țării. Deficitul bugetar era deja în mai de 3,59% din PIB.

“Clar văd o revenire în V”, a declarat, la începutul lunii iulie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, după ce a văzut veniturile bugetare la șase luni. Și de-aici a urmat o serie de declarații optimiste din partea guvernului.

"Guvernul liberal va fi primul din istorie care va trece Carpații cu autostrada. Vom trece Carpații cu guvernul liberal. Am eliminat scenariile negative”, a exclamat ministrul Finanțelor într-o conferință.

Pachetul financiar european

Klaus Iohannis a anunțat pe 22 iulie că România a obținut de la Comisia Europeană un pachet financiar de 80 de miliarde de euro care, în teorie, ar trebui să ajute România să iasă din criza COVID, sanitară și financiară. 

Problema pensiilor a revenit 

În acest răstimp, Orban a anunțat că alocațiile nu vor fi dublate în 2020, ci va fi o creștere de 20%, iar pensiile ar urma să crească nu cu 40%, ci mai degrabă cu 15%, ca până la urmă să fie 14%, la rectificarea bugetară.

În 11 august, ministrul Finanțelor ieșea să răspundă unei promisiuni din programul de guvernare pe care n-a reușit s-o îndeplinească. “Am încercat să taiem pensiile speciale, dar n-am reușit din cauza Avocatului Poporului și din cauza Parlamentului”, a spus el.

Rectificarea bugetară din vară a scos în față cifrele reale ale așteptărilor guvernului. Economia scade în 2020 cu 3,8%. Deficit bugetar va fi de 8,6% din PIB.

Parlamentul a respins creșterea cu 14% a pensiilor, amendând ordonanța rectificării bugetare. Așadar, cerând creșterea lor cu 40%.

Cîțu a declarat că dacă majorarea pensiilor cu 40% intră pentru o secundă în vigoare, toate agențiile de rating vor retrograda instantaneu România la categoria "junk". Ministrul spune că asta va însemna falimente pe bandă rulantă, români care-și vor pierde casele luate pe credit, o inflație galopantă și o recesiune mai mare decât cea din 2009.

Zilele trecute, după pauza luată cu ocazia campaniei pentru alegerile locale, ministrul Finanțelor a spus că e iminentă o nouă rectificare bugetară până la finalul acestui an, și că bugetul pe 2021 va fi prezentat de următorul guvern.



Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO