Mult mai mult decât a creşte povara celor împrumutaţi în franci elveţieni, renunţarea de către Banca Elveţiei la pragul de 1,20 franci elveţieni pentru un euro a reprezentat o lovitură puternică pentru economia Ţării Cantoanelor. Şocul iniţial şi inevitabil a afectat afacerile exportatorilor într-un stat în care jumătate din PIB este dat de exporturi. Riscul a fost însă asumat pentru că intrările de capital în Elveţia şi relaxarea cantitativă (quantitative easing )decisă de BCE a transformat pragul sus-amintit în capacul unei oale sub presiune. Care a sărit în data de 15 ianuarie a.c.
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/themes/economica-twenty/assets/images/placeholder.png)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/themes/economica-twenty/assets/images/placeholder.png)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2021/09/oameni-aglomeratie-londra.jpg)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2015/01/10904601_800261280047147_78482122419980612_o_11688600-322x420.jpg)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2014/11/descarcare_24116000-747x420.jpg)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2014/09/buscu_234567_95608300-420x420.jpg)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2013/09/industrie_44586200.jpg)
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2014/09/ioana_petrescu_cltvchannel_65837900-612x420.jpg)
